luni, 30 august 2010

Pe vremea cand afara era caaaaald si bine

Acest post ar putea incepe ceva de genul... pe vremea cand afara era vara si soarele ardea de numa-numa', noi am gasit solutia potrivita pentru a-i ajuta pe cei trei imblaniti sa faca fata mult mai usor celor 40 de grade. Prima solutie: o umbrela uriasa. A doua solutie: am imbracat gardul cu plasa din bambus. A treia solutie (si cea mai des folosita, adica zilnic): dusurile. Ei bine, aici incepe povestea. Avem trei caini, trei personalitati total diferite, trei tipuri de comportamente haioase. Cel care se simtea in blana, pardon, in pielea lui era Athos. Pentru el apa este ca si mediul sau natural si de aceea abia astepta momentul dusului. De cum ne vedea ca luam furtunul stia ce urmeaza si era foarte happy. Se juca cu apa, musca din jet, bea apa cu galeata si venea tinta la noi ca sa-l udam. In concluzie, Athos iubeste apa si e fericit cand da de ea. Eticheta? BUCURIE.


Piciu... Ei bine, Piciu... El e tare atent la Athos si incearca sa faca exact ce "mentorul" lui executa. Tocmai de aceea era tare curios cand venea vorba de apa dar, pana la un punct. Si cum nu prea stia clar cum sa reactioneze si cum, probabil, nu-i prea placea senzatia avea un comportament catatonic. Cum ajungea jetul de apa pe el, Piciu incremenea in locul respectiv si astepta... astepta sa treaca. Avea o fata de tot hazul. Ca atare ii putem pune eticheta RESEMNARE.

Getutza era cea mai haioasa. Ea sa nu auda de apa! Sub nicio forma, in niciun chip. Asa ca pentru noi era amuzant, pentru ea era exasperant. Daca Athos topaia de bucurie cand vedea furtunul, Getutza fugea si se pitea in cel mai ascuns colt al cotetului. Si ca sa o scoatem si pe ea, Sebi baga jetul de apa in cotet. Apoi o fugarea prin curte, doar-doar o prinde si o uda. Era un adevarat concurs. Pe de-o parte Getutza avea ca tinta sa se fereasca de apa, Sebi "puncta" doar atunci cand picurii ajungeau pe blanita ei. Dupa ce intreg show-ul se incheia, hahahaha, Getutza afisa o fata crispata cu un zambet tamp si ochi bulbucati. Fireste ea primeste eticheta DISPERARE.


Indiferent de modul in care reactionau la primul contact cu apa, toti trei erau apoi tare fericiti pentru ca se racoreau si trageau un pui de somn de toata frumusetea.


3 comentarii:

Viorica spunea...

Imi închipui "filmul" dushului,faza cu faza.Ce haios trebuie sa fi fost!Lasând "haiul" la o parte,aveti tot respectul meu pentru câta grija le purtati prmanent acestor minunati si devotati catzelusi ai vostri.

Katja - stapana de Athos spunea...

@Vio - Multumesc mult de tot Vio. Si sa stii ca ai mare dreptate, e o adevarata nebunie cand ii spalam. :D

vergi spunea...

cred ca nimic nu face mai mare bucurie pe o caldura tropicala ca o ploaie picata din senin sau un dush sanatos! m-as bucura si eu darmite un ciine? ca sa nu spun de trei ciini, deja bucuria e intreita! imi place ce frumos i-ai analizat in parte pe fiecare, chiar asa, ciinele ca omul, fiecare cu personalitatea lui !